Tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene a crescut în popularitate de la prima procedură de embolizare cu bobine de succes în 1991. Această tehnică minim invazivă implică plasarea de bobine mici în interiorul sacului anevrismului pentru a preveni creșterea ulterioară și a reduce riscul de ruptură. Comparativ cu tăierea chirurgicală, embolizarea cu spirală oferă o spitalizare mai scurtă, un timp de recuperare mai rapid și mai puține complicații. Clinicienii interesați să stăpânească această tehnică ar trebui să aibă o bună înțelegere a pașilor de bază implicați în înfăşurarea anevrismului.
Selectarea pacientului
Primul pas în înfăşurarea anevrismului este selectarea pacientului. Nu toate anevrismele sunt potrivite pentru această tehnică. Pacienții cu anevrisme simptomatice sau rupte sunt tratați în mod obișnuit cu tăiere chirurgicală în loc de embolizare spiralată, deoarece aceasta din urmă ar putea să nu poată opri imediat sângerarea. În plus, anumite caracteristici anatomice, cum ar fi dimensiunea mare sau gâtul larg, pot face ca înfăşurarea anevrismului să fie dificilă din punct de vedere tehnic sau imposibilă. Ar trebui efectuată o evaluare amănunțită a istoricului clinic al pacientului, a studiilor imagistice și a stării medicale pentru a determina dacă acestea sunt un bun candidat pentru această procedură.
Accesați Selectarea site-ului
Odată ce pacientul a fost considerat candidat potrivit, următorul pas este selectarea site-ului de acces. Cel mai frecvent loc de acces este artera femurală din zona inghinală. Acest loc este ales deoarece oferă o cale relativ dreaptă către creier și este mai puțin probabil să provoace complicații precum sângerare sau hematom. Cu toate acestea, atunci când anevrismul este situat în circulația posterioară, poate fi preferat accesul prin artera radială din încheietura mâinii sau artera brahială din braț.
Cateterismul și selecția anevrismului
După selectarea locului de acces, un cateter specializat este ghidat prin sistemul arterial către locul anevrismului. Folosind ghidaj fluoroscopic, cateterul este condus la artera cerebrală care furnizează sânge anevrismului. Diferite tehnici imagistice, cum ar fi angiografia digitală cu scădere (DSA) sau angiografia rotațională tridimensională (3DRA) pot fi utilizate pentru a obține o vizualizare mai bună a anevrismului și a vascularizației înconjurătoare. Odată ce anevrismul a fost identificat, dimensiunea, forma și locația sunt evaluate și este selectată o bobină adecvată.
Embolizare în spirală
Coilul este avansat prin cateter și în sacul anevrismului. Bobina este apoi eliberată și se extinde pentru a umple spațiul anevrismului. Se pot folosi mai multe bobine pentru a împacheta cavitatea anevrismului cât mai dens posibil, reducând astfel șansa de flux de sânge în sacul anevrismului. Odată ce embolizarea este completă, se efectuează o angiografie de urmărire pentru a verifica plasarea spirelor și a determina gradul de ocluzie a anevrismului.
Îngrijire post-procedură
În urma procedurii, este necesară o monitorizare atentă pentru a se asigura că nu apar complicații precum sângerare, tromboză sau vasospasm. Pacienții sunt de obicei observați în spital timp de 24 până la 48 de ore pentru a se asigura că nu există complicații imediate. După externare, pacienții sunt sfătuiți să evite activitățile obositoare și să consulte un medic dacă prezintă simptome neurologice, cum ar fi dureri de cap, amorțeală sau slăbiciune.
Concluzie
Înfăşurarea anevrismului este o opţiune de tratament sigură şi eficientă pentru pacienţii cu anumite tipuri de anevrisme intracraniene. Această procedură minim invazivă oferă numeroase avantaje față de tăierea chirurgicală tradițională, cum ar fi o spitalizare mai scurtă și un timp de recuperare mai rapid. Cu toate acestea, această procedură necesită o selecție atentă a pacientului, selectarea locului de acces și tehnici calificate de cateterizare și embolizare. Cu pregătirea și echipamentul adecvat, specialiștii endovasculari pot obține rezultate excelente pentru pacienții lor.