Procedurile neurointervenționale au devenit o componentă esențială în managementul a numeroase boli intracraniene, de la anevrisme arteriale până la malformații arteriovenoase. Printre deciziile critice pe care trebuie să le ia un neurointervenționalist este alegerea unui agent embolic adecvat. Doi dintre cei mai folosiți agenți embolici sunt agenții embolici lichizi cu alcool etil-vinilic (EVOH) și cianoacrilatul de N-butil (NBCA). Ambii acești agenți au avantajele și limitările lor. Acest articol își propune să compare EVOH și NBCA și să determine care este o alegere mai bună pentru procedurile neurointervenționale.
Agenții embolici lichizi EVOH sunt copolimeri hidrofobi, biocompatibili, neadezivi și lent degradabili de etilen-alcool vinilic care oclud efectiv fluxul arterial al segmentului de vas vizat. Utilizarea agenților EVOH reduce riscul de embolizare non-țintă și oferă un control mai bun asupra densității și cantității embolizării. Timpul de polimerizare a EVOH este relativ mai lung, ceea ce necesită prudență în timpul injectării produsului, deoarece poate apărea migrarea nedorită a agentului embolic. Sunt necesare etape suplimentare de manipulare pentru a crește concentrația agentului embolic, menținând în același timp vâscozitatea adecvată. Expertiza și experiența anatomică și procedurală sunt esențiale atunci când se utilizează agenți embolici EVOH. Agenții EVOH au fost aprobați de FDA pentru a trata leziunile vasculare intracraniene, precum și malformațiile arteriovenoase pulmonare.
N-Butil Cianoacrilat (NBCA) este un agent embolic lichid rapid și puternic care polimerizează rapid la contactul cu sângele. NBCA este un compus adeziv, care îl face foarte eficient în țintirea vaselor mici și sinuoase și în reducerea ratelor de re-sângerare, în special în cazurile de malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase durale. Timpul de polimerizare a NBCA este relativ mai scurt, ceea ce limitează timpul pe care intervenționistul îl are pentru a repoziționa cateterul și injectarea agentului embolic. În plus, NBCA este foarte vâscos, necesitând pași de amestecare specializati și procese de control al temperaturii pentru a-și menține consistența corespunzătoare, minimizând în același timp riscul de deteriorare a țesuturilor adiacente și embolizare non-țintă. Sstudiile au arătat că EVOH oferă beneficii pe termen lung în ocluzia arterelor mari și displazice, reducând în același timp riscul de embolizare non-țintă.
În ceea ce privește siguranța procedurală, atât EVOH cât și NBCA au un risc scăzut de embolizare. EVOH prezintă însă un grad semnificativ de edem cerebral hiperdens până la 14 zile de la injectare, ceea ce poate determina o hemoragie intracraniană întârziată. În ceea ce privește NBCA, are un risc mai semnificativ de necroză tisulară și embolizare nețintită. Utilizarea NBCA necesită precauție suplimentară atunci când este administrată în regiunile pediculare, deoarece poate apărea posibilitatea migrării nedorite către măduva spinării.
Pe scurt, ambii agenți au beneficiile și limitările lor. EVOH are un timp de polimerizare mai prelungit și necesită o manipulare atentă, ceea ce poate fi o provocare pentru unii intervenționisti. NBCA, pe de altă parte, are un timp de polimerizare mai scurt, dar poate fi dificil să controlezi viteza de curgere, în special în vasele sinuoase. Luând în considerare rolul crucial al factorilor externi, cum ar fi tipul procedurii, factorii pacientului, beneficiile și limitările ambilor agenți, o revizuire atentă și o abordare individualizată îi va ajuta pe intervenționisti să aleagă un agent embolic optim pentru pacienții lor.